22 February 2021
Educatia si experienta internationala
Acesta este al treilea articol din seria noastra de experiente internationale de calatorie pe care ne dorim sa o impartasim cu voi.
De la dorinta de a cunoaste si alta cultura si studierea ei direct pe teren, pana la satisfacerea unor curiozitati transpuse in planuri, grafice si harti.
Emilia: VENI, VIDI, VISIT POLAND! De ce Geografie?
Studentia mi-a adus odata cu ea poate cea mai frumoasa perioada de pana acum, iar Facultatea de Geografie a fost cu siguranta cea mai buna alegere – in mod egal pentru prieteniile pe care le-am legat mai ales cu ajutorul practicilor si pentru accesul la educatie la standarde inalte.
Daca in liceu imi imaginam ca va fi doar o versiune putin mai extinsa a jocului TOMAPANT, pe parcurs am inteles ca este cadrul tuturor celorlalte branse sau, cum bine spune englezul, “You will know a little bit about everything”.
De la fusurile orare si observatorul Greenwich, la alarmele care suna circa o ora, din 5 in 5’ in fiecare dimineata, de la observatiile meteorologice la AccuWeather, chiar daca umbrela este mereu in papornita de acasa, si de la busolele antice pana la Google Maps, prietenul nostru cel din toate escapadele – va zic, de toate aceste nastrusnicii de natura geografica, noi cu greu ne vom mai lepada!
Daaar, sa nu ne hazardam prea tare in notiuni, concepte, idei si altele asemenea, ca au grija cum se cuvine studentii care mintenas scapa de sesiune.
De ce Cracovia?
Desi nu am fost suficient de curajoasa incat sa ma aventurez intr-o experienta internationala de genul Work&Travel sau Erasmus, am fost cu adevarat norocoasa pentru ca de-a lungul anilor de masterat am vizitat-o in trei dintre vacante pe sora mea (stabilita la acea vreme in Cracovia), prilej cu care am dezvoltat un interes aparte pentru cultura si civilizatia evreiasca. Asa ca nu mi-a luat prea mult timp sa ma decid care va fi subiectul lucrarii de disertatie, reusind astfel sa imbin calatoriile cu finalizarea studiilor.
Orice calatorie poate fi mult mai mult decat o simpla vizita sau plimbare – cadrul natural, cladirile de patrimoniu, cultura gastronomica sau chiar atmosfera dintr-un coltisor de oras ne pot starni curiozitatea pentru un subiect anume cat am zice „WOW!”. Iar Cracovia are aceasta doza de spectaculos, fiind unul dintre putinele orase din Polonia care a ramas intact in urma celui de-Al Doilea Razboi Mondial, spre deosebire de Varsovia, care a fost reconstruit complet. Pareti inca nedumeriti. Mai bag o fisa: Cracovia este inclusa pe lista Patrimoniului Universal de catre UNESCO din anul 1978, fiind considerata unul dintre cele mai frumoase orase europene.
Extemporal si in vacanta?
Odata aleasa „tema pentru vacanta”, nu mi-a ramas decat sa imi fac planul si sa il pun deja in aplicare. Pentru inceput, m-am informat cu privire la impactul pe care l-a avut comunitatea evreiasca asupra culturii orasului Cracovia in contextul istoric al Holocaustului. Astfel, am vizitat ansamblul de obiective turistice din Cartierul Evreiesc („Kazimierz”) ce cuprinde o serie de sinagogi (cu o evolutie relativ similara), diverse muzee (de obicei amplasate pe locul unor fabrici unde evreii lucrau in trecut), fostele ghetouri, dar si mici piete (in care se organizau aproape saptamanal targuri). Nu in cele din urma, cea mai frecventata destinatie din imprejurimile Cracoviei, cu aproximativ 500 000 de turisti anual, este reprezentata de lagarele de concentrare naziste de langa orasul Oświęcim: Auschwitz I si Auschwitz II (Birkenau).
In acelasi timp, am urmarit repercusiunile Holocaustului asupra sistemului social, respectiv integrarea populatiei de evrei din Cracovia din anul 1941 si pana in prezent. Astfel, cu sprijinul Centrului pentru Cultura a Evreilor („Centrum Kultury Żydowskiej”), precum si al Centrului Comunitar Evreiesc („Centrum Społeczności Żydowskiej w Cracowie”), am aflat despre proiectele si programele de educatie specifice fiecarei institutii, ambele gazduind activitati pentru evrei de toate varstele pe tot parcursul anului, la care pot lua parte si turisti aflati in vacanta.
Conform statisticilor, prin trendul ascendent al persoanelor beneficiare este motivata astfel utilitatea centrelor pe termen lung.
Din seria evenimentelor organizate in semn de omagiu pentru victimele Holocaustului, dar si cu scopul informarii in randul generatiilor tinere, cel mai longeviv este Festivalul Culturii Evreiesti („Festiwal Kultury Żydowskiej w Krakowie”), demarat in 1988, iar de atunci, anual, in lunile iunie – iulie sunt puse in scena spectacole de teatru si dans, ori aduse in lumina reflectoarelor filme cu variatiuni pe aceeasi tema.
Tot in luna iunie are loc o cursa de biciclete denumita “Ride for the living!”, care presupune parcurgerea a 55 kilometri, de la Centrul Comunitar Evreiesc catre Auschwitz – o experienta cel putin memorabila deopotriva pentru ciclistii amatori si cei profesionisti. O initiativa mult mai recenta, din anul 2010, este 7@nite SYNAGOGI NOCĄ ce corespunde „Noptii Muzeelor” si implica tururi ale sinagogilor din Cartierul Evreiesc dedicate comunitatii evreiesti din Cracovia, dar si turistilor.
Terminus Paradis!
Dupa fiecare dintre cele trei vacante, la intoarcerea in tara, printre cursuri si seminarii, examene si proiecte, consultari cu profesorul coordonator, domnul lect. univ. dr. Vasile Popa (Multumiri, profu’!), am completat informatiile de baza si arhiva foto cu informatii esentiale din literatura de specialitate, cat si din carti care s-au bucurat mult mai tarziu de ecranizari („Lista lui Schindler”, „Fetita cu palton rosu”, „Cinci ani la Auschwitz”).
Dupa pret de multe ceasuri petrecute in sala de lectura a bibliotecii facultatii si dupa multe nopti albe in camera de camin din Grozavesti, am ajuns in punctul culminat – partea grafica si cartografica, rezultate prin metode de lucru specifice geografiei.
In caz ca va intrebati, tacamul a fost complet: bineinteles ca nu au lipsit nici erorile softurilor krakuite – le-am si pierdut numarul, prietenii #geografidemeserie stiu de ce.
Un film, o carte sau mai bine o vacanta?
Fie ca va planuiti sa vizitati Cracovia, fie ca veti ajunge in mod intamplator, asigurati-va ca, dupa o plimbare mult asteptata pe malul Vistulei, bifati macar una din carciumile cu specific traditional evreiesc din cartierul cu acelasi nume si comandati ospatarului o portie binemeritata de „zapiekanka” sau „pierogi” si o sa-mi multumiti mai tarziu, cand va saturati si din a doua farfurie.
Sau daca nu, mergeti macar la una din cafenelele „Stajnia” sau „Mleczarnia”, ambele aflate in curtea unde s-au filmat scene pentru „Lista lui Schindler”. A, si daca va nimeriti iarna prin Cracovia, sa va puneti vreo doua, trei sube in plus in valiza sau direct pe voi, din aeroport – ca sa nu fie nevoie sa platiti bagajul de mana trimis la cala! O astfel de experienta ne caleste, dar de ce sa nu invatam din necazurile si supararile altora?
Daca tot mi-ati dat ocazia sa va rapesc niste timp si sunteti macar putin curiosi de pozitia controversata a Romaniei in contextul incipient al Holocaustului, imi permit sa va recomand discret filmul „Imi este indiferent daca in istorie vom intra ca barbari”, in regia lui Radu Jude, pentru cand veti avea mai mult ragaz de navigat pe Netflix.
Daca nu sunteti cinefili, insa va intereseaza in linii mari povestea evreilor din tara noastra, v-ar putea convinge Andrei Oisteanu cu a sa opera „Imaginea evreului in cultura romana”, care nu e chiar „cartea de pe noptiera”, dar ii puteti da o sansa. Iar pentru aceia mai curajosi dintre voi, „Memorialul Victimelor Comunismului si Rezistentei” de la Sighetu Marmatiei cred ca este cea mai buna lectie de istorie pe aceasta tema. DA, DA, DA, acolo unde noi, geografii, punem harta in cui!
Leave a Reply
Want to join the discussion?Feel free to contribute!